Sa tot fi avut 3-4 ani cand m-a vizitat si pe mine Mos Nicolae pentru prima data...Nu imi amintesc sa fi cerut ceva anume, insa stiu ca nu a am primit ce ma asteptam...
Seara era frumoasa si plina de farmec ca orice seara de ajun de Sfantul Nicolae...Dar ar fi mai interesant sa trec direct la subiect: las ghetutele pe un hol si plec obligatoriu in alta camera sa nu il vad pe Mos. Zis si facut! Revin dupa cum e obiceiul sa verific ce am primit. Cu sperante si cu sufletul cat un purice iau ghetutele , caut sa vad ce mi-a adus, caut bine si... si...si gasesc bani. Cam 500 de lei, niste bancnote verzi sau mov. BANI!?! Eu nu vreau bani! Eu nu vreau bani! Eu vreau jucarii! Si plangand sub ochii parintilor iau ghetele si incep sa caut cu atentie sa vad poate totusi mai e si altceva, dar nimic. Cautarea e zadarnica!
Printre sughituri, lacrimi si reprosuri ca eu nu vreau bani primesc promisiunea ca la anul o sa imi aduca altceva.
Iar acum la 21 de ani visez cu ochii deschisi la acele timpuri si as vrea, macar pentru o secunda, sa ma intorc in acel loc, in acea zi, in acel copil care eram atunci....
